Eu sunt Adriana Dima, profesoară de peste 25 de ani. M-am născut și m-am format la Iași, într-o familie de intelectuali pentru care învățătura a fost mereu o valoare de bază. Străbunica mea a predat la Liceul Ortodox din Iași, bunica a fost profesoară de română și rusă, iar tatăl meu, înainte de a deveni inginer cercetător, a fost profesor de matematică.
Și totuși, eu am urât școala. Nu învățatul, ci școala. Am trăit bătăile învățătoarei, nedreptățile din generală și liceu, și am simțit cum un sistem greșit aproape mă strivea. Tot ce m-a salvat a fost întâlnirea cu câțiva profesori buni și, mai ales, cu diriginta mea – doamna profesoară Sorina Dănăilă. Genială este prea puțin spus: a fost o lumină, o dovadă că educația poate fi altfel.
În 2020, după o pandemie care ne-a afectat pe toți, fiica mea a dat Bac-ul. După doi ani de meditații la română, a luat 3 și a picat examenul. A trebuit să intervin, și în șase săptămâni să o învăț ce nu învățase în anii de liceu. După acele șase săptămâni a trecut cu bine. Doi ani mai târziu, am retrăit aceleași emoții și frustrări cu Horia, nepotul și finul meu. De data aceasta, m-am ocupat doar eu de el. Când i-am explicat eseul argumentativ, amândoi au avut aceeași reacție: „De ce nu ne-au învățat lucrurile astea la școală?”
Atunci ne-a venit ideea: să facem o platformă care să le dea copiilor libertatea de a învăța singuri. Așa s-a născut SelfBac.
Astăzi, Horia – student în anul III la informatică – a dezvoltat partea tehnică a platformei, iar eu am adus experiența mea de profesor. Împreună am creat un program clar pentru limba și literatura română, dar visul nostru nu se oprește aici. Vrem să extindem metoda la toate materiile de Bac și, în timp, să construim programe care să ajute elevii din toți anii de școală.
SelfBac nu e doar un proiect educațional. Este povestea unei familii, a unei generații și a unei promisiuni: că învățarea poate fi un loc al bucuriei și al încrederii, fără teamă și fără presiune, oriunde s-ar afla fiecare copil.